- 07/23/2012
- Posted by: Phar
- Category: Despre cladirile pasive

In ultima vreme din ce în ce mai des apar ştiri despre scumpirea preţului gazelor si a energiei electrice cu până la 5%-10%, sau a carburanţilor cu 0.5-2 lei. Ne-am putea pune întrebarea, oare cu cât a crescut preţul energiei in ultimii ani, sau cu cât vor creşte în cazul liberalizării preţurilor până în anul 2018?
Conform unui portal de ştiri în ultimii 21 de ani , preţul gazului a crescut de 12.495 ori, iar preţul energiei electrice de 6853 de ori, în timp ce preţurile in general au crescut de cca. 3754 de ori. La aceste creşteri spectaculoase au contribuit si alţi factori macroeconomici. Din aceste date se observa că preţul energiei creşte mai repede decât preţul altor produse şi servicii.
Conform Eurostat (Oficiul European de Statistică) in ultimii 6 ani preţul energiei a crescut cu 40- 60% după cum se observă:
Chiar dacă în ultimii 20 de ani preţurile în general au suferit creşteri dramatice, preţul energiei în România a rămas mult sub nivelul preţurilor din UE. Dintre statele membre ale UE în România se plăteşte cel mai mic preţ pentru gaze naturale: pentru 1 kWh numai 0,0276 € în timp ce în Danemarca se plăteste 0,1085 €.
De asemenea, preţul energiei electrice în România este la un nivel foarte scăzut (0,1085 €/kWh), numai în Bulgaria şi Estonia se plăteşte mai puţin. Cele mai mari preţuri le găsim în Danemarca 0,2975 €/kWh, urmată de Germania cu 0,2531 €/kWh.
Având în vedere diferenţele semnificative dintre preţul energiei din alte state UE si din România, prin liberalizarea preţului la gaze şi energie electrică, preţul energiei in România va suferi creşteri spectaculoase.
Conform planului de liberalizare adoptat în luna mai 2012, creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică se va realiza treptat: în cazul gazului creşterea trimestrială va fi de 2-5% ; ajungând in 2018 la o valoare de aproximativ 0,052 € / kWh (creştere de 85%), iar preţul energiei electrice ajungând la o valoare de 0,1837 €/kWh (creştere de 60%).
Luând în considerare cele de mai sus, este indicat sa luăm în calcul oportunitatea de a construi case pasive. O parte însemnată a laicilor, dar şi o parte a celor implicaţi în construcţii consideră că investiţiile suplimentare intr-o casă pasivă nu pot fi recuperate pe durata de viaţa a clădirii. Calculele noastre ne oferă rezultate contrare.
Ca exemplu am luat o casă cu o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2.
- În cazul în care construim acestă casă prin metode obişnuite, având clasa energetică C, preţul construcţiei ar fi în jur de 300 €/m2, iar cheltuielile anuale pentru incalzire / racire ar fi de 271 kWh/m2/an.
- În al doilea caz , acelaşi casă având clasa energetică A, cheltuielile de construire cresc cu aprox. 10%, având un consum specific pentru incalzire/răcire de 98 kWh/m2/an.
- În al treilea caz dacă am construi , acelasi casa la standardele caselor pasive cheltuielile de construire cresc cu 20% fată de primul caz, în schimb consumul anual specific pentru încălzire/răcire scade la 15 kWh/m2/an.
În calculele noastre nu am luat în considerare necesarul de energie pentru prepararea apei calde, respectiv energia consumată pentru iluminat , considerând acelaşi consum pentru toate cele trei cazuri.
În concluzie:
- Pentru o clădire având clasa energetică C, cu cheltuieli de construire de 30.000 €, cheltuiala de încălzire-răcire anuală ar fi de 800 €, dar care cu liberalizarea preţurilor după 7 ani va creşte la valoarea de 1700€/an.
- Pentru clădirea cu clasa energetică A, cu cheltuieli de construire de 33000 €, cheltuiala de incălzire-răcire ar fi de 270 €/an, dar care cu liberalizarea preţurilor după 7 ani va creşte la valoarea de 500€/an.
- Pentru clădirea pasivă, cheltuiala de construire ar fi de 36000 €, cheltuiala de incălzire-răcire ar fi de 44 €/an, dar care cu liberalizarea preţurilor după 7 ani nu va atinge nici măcar valoarea de 100€/an.
Diagrama de mai jos reprezintă cheltuielile de construire cumulate cu cheltuielile de încălzire-răcire în cele trei cazuri (casă obişnuită cu clasa energetică C, casă cu clasa energetică A şi o casă pasivă). În momentul de faţa pentru încălzire-răcire costurile intr-o casă pasivă s-ar reduce cu aproximativ 700 EUR pe an, iar în cazul liberalizării preţurilor vom economisi în jur de 1500 EUR anual. După calculele noastre investiţia suplimentară de 20% se va recupera într-o perioadă de 7 ani şi 6 luni.
Pe lângă cheltuielile reduse, un aspect foarte important, pe care nu-l putem exprima în valori băneşti este şi faptul că într-o casă pasivă avem un ambient mult mai plăcut şi mai sănătos. Perţii cu o temperatură interioară mai ridicată şi aerul cu o calitate constant ridicată elimină riscul mucegaiului şi a acumulării bioxidului de carbon sau a altor gaze toxice în spatiile interioare, oferindu-ne condiţii de confort şi igienă sporită. În cazul în care în clădirea propusă ne-am planificat o şedere de o perioadă mai lungă de 8 ani, şi ne-am propus şi o viaţă mai sănătoasă la costuri reduse (pentru energie), varianta ideală o reprezintă o casă pasivă cu care pe lângă aspectele de mai sus am putea să contribuim şi la reducerea emisiilor globale de bioxid de carbon şi a poluării mediului.
Buna ziua, de acord ca pe viitor cheltuielile la o casa pasiva vor fi foarte reduse, dar nu se vorbeste nimic despre investitia intiala care este enorma ca si costuri la o casa pasiva. Asa ca, ce nu voi da pe viitor ca si cheltuieli lunare, voi da acum. Acest lucru nu ma incalzeste cu nimic nici la propriu, nici la figurat.