Despre Case Pasive

Chiar dacă au trecut 20 de ani de la construirea primei case pasive oamenii au rămas sceptici faţă de aceste clădiri împânzite de mituri urbane, mituri care ar putea să pună pe gânduri chiar şi pe un specialist nemaivorbind de laici, cu toate că în aceste decenii casele pasive şi-au dovedit efectul benefic nu numai asupra mediului ci si asupra portofelului si al sănătăţii. Construcţiile pasive nu se încadrează în tehnologia spaţiala si nu reprezintă un anumit stil arhitectural ci un standard de eficienţă termică la care informaţiile, experienţa, materiale şi elementele de construcţii sunt la îndemâna tuturor. Nu trebuie să ne adresăm pentru ajutor societăţilor care se ocupă de transferuri intergalactice şi poate fi realizată în orice stil dorim fie asta tradiţională, modernistă, minimalistă sau High-Tech. Pe lângă acest fapt casele pasive pot fi construite la fel de bine din baloţi de paie cât şi din cele mai sofisticate şi contemporane materiale de pe piaţă.

Eficienţa energetică şi contrucţiile pasive au 5 condiţii de bază care (dacă le respectăm) ne asigură rezultatele dorite.  Pe lângă o emisie redusă de CO2a clădirilor va asigura un confort sporit printr-un spaţiu mai răcoros vara si mai cald iarna cu costuri de întreţinere mult reduse , si înca n-am vorbit de controlul permanent al concentraţiei de CO2 şi alte toxine, rezultând un aer mai curat şi mai sănătos valori pe care nu le putem cumpăra.

Cele 5 condiţii de bază sunt termoizolaţia eficientă, eliminarea punţilor termice, etanşeitatea anvelopantei, ventilaţia cu recuperarea căldurii şi nu în ultimul rând orientarea şi umbrirea.

Şi în acest caz natura ne oferă cel mai bun exemplu de urmărit, natura în care de-a lungul milioanelor de ani participantii înzestrati cu instinctul de supravieţuire şi-au format materiale şi forme de comportament care le protejează chiar şi în cele mai aspre condiţii.

Termoizolaţia şi elminiarea punţilor termice poate fi prezentată prin exempul păsărelelor care în perioada de vară stau cu gâtul şi penele întinse pe creangă, în timp ce cu scăderea temperaturii zbârlindu-şi penajul imbogățind volumul acestuia prin aerul introdus își măresc termoizolaţia penajului. În momentul în care temperatura scade la valori şi mai mici acestea îşi retrag picioarele reducând punţile termice şi-şi introduc capul sub aripi realizând un volum mai compact cu o suprafaţă de transmise mai redusă. Acest comportament  nu se verifică prin faptul ca in caz contrar si-ar pierde viaţile, ci prin intenţia de a economisi energia înmagazinată prin hrană, care prin arderea internă îi conferă temperatura constantă de supraviețuire.

Din acest exemplu putem vedea cât de importantă este termoizolația și eliminarea punților termice în atingerea unei eficiențe termice maxime și precum bine știm cea mai ieftină energie este cea neconsumată, sau mai bine zis nearuncată prin anvelopanta termoizolată necorespunzător  ar trebui să ne pună pe gânduri si să actionăm ca atare.

Următoarea condiție pe ce trebuie să-l respectăm este etanșeitatea anvelopantei în caz contrar un procent de 15% din energia introdusă va scăpa prin diferite crăpături, tubulatura de protecție a cablurilor electrice si alte goluri considerate neglijabile in cazul cladirilor convenționale. Umiditatea din aerul scăpat prin aceste crăpături ajungând în straturile mai reci ale anvelopantei se va condensa și cu timpul pe lîngă pierderile de energie ar putea să provoca deteriorări majore. Chiar daca în cazul clădirilor existente nu putem vorbi de o etanșeitate sporită aerul proaspăt infiltrat prin crăpături, pe lângă tâmplării și prin rosturile acestora  ne asigură din ce in ce mai puțin schimbul de aer necesar pentru un spațiu interior sănătos. Măsurătorile realizate dovedesc ca în cazul unui dormitor la care în perioada de iarnă toate ușile și ferestrele sunt închise concentrația de CO2 se va ridica cu mult peste valorile sănătoase, trezindu-ne cu dureri de cap și moleșiți, demonstrând că ventilația cu recuperarea căldurii este esențială nu numai la atingerea unei eficiențe termice sporite ci și la crearea unui spațiu interior sănătos.

Ultima condiție orientarea și umbrirea clădirii este și ea una foarte importantă. Cele mai importante elemente în acest caz îl constituie suprafețele vitrate care in funcție de posibilități trebuie orientate spre sud sau est, cele orientate spre vest reprezintă un risc mai mare de supraîncălzire în perioada de vară, iar cele orientate spre nord reprezintă suprafețe de pierdere a căldurii, pe lângă faptul că acestea nu aduc nici un aport solar.

Prin umbrirea suprafețelor vitrate putem să evităm supraîncălzirea spațiilor interioare in perioada verii, cele mai eficiente în acest sens fiind cele exterioare, cele interioare având defectul de a reflecta energia solară înmagazinată spatiilor interioare contribuind astfel la încălzirea acestora.

Având în vedere cele de mai sus, ne putem da seama că prin respectarea unor condiții de baza putem contribui la realizarea unor spații mai confortabile mai sănătoase și nu în ultimul rând mai sustenabile protejând în același timp si natura printr-o emisie redusa cu 90% de CO2.

In următoarele articole vom detalia fiecare condiție enumerată și ne vom ocupa și de tema sustenabilitătii.

[arh. Abos Ede, presedinte PHAR]