Către o arhitectură responsabilă

Potenţialul energetic pe care soarele ni-l pune la dispoziţie în fiecare zi este inepuizabil. Radiaţia incidentă a razelor solare pe suprafaţa pământului este de trei mii de ori mai mare decât necesarul actual al oamenilor. Cu toate acestea noi continuăm să ne satisfacem nevoile energetice folosind energia neregenerabilă, provenită din arderea combustibililor fosili. Problemele de mediu rezultate – poluarea aerului, ploile acide, efectul de seră, şi modificările climaterice – sunt deja binecunoscute. Şi cum situaţia continuă să se înrăutăţească, consumul anual creşte dramatic.

Motivul principal al acestei creşteri se datorează populaţiilor numeroase ale lumii precum China şi India care încep să adopte extravagantul stil de viaţă al vestului. Aceste modificări vor avea consecinţe ecologice şi politice fără precedent, în condiţiile actuale în care resursele de energie convenţională vor fi în curând epuizate. Lupta pentru acces şi control asupra acestor resurse, dintre care prima este petrolul, se va intensifica.

Văzută din această perspectivă, dezvoltarea tehnologiei ecologice nu este doar o politică de protecţie a mediului ci şi o contribuţie notabilă la pacea mondială. Aşadar este timpul să adoptăm o nouă filosofie şi să pornim pe drumul spre o dezvoltare sustenabilă bazată pe resurse energetice regenerabile. Cu alte cuvinte, resurse energetice care sunt legate de soare, direct sau indirect. În acest context arhitectura şi fondul construit joacă un rol cheie deoarece aproape jumătate din energia consumată în Europa Centrală se datorează încălzirii, răcirii şi iluminatului. Ultimii doi factori au fost neglijaţi multă vreme. Trebuie menţionat că pentru răcirea unei încăperi cu un grad se consuma de trei ori mai multă energie decât pentru a o încălzi cu un grad. Această comparaţie ilustrează interdependenţa dintre factorii participanţi.

Arhitectura responsabilă nu poate fi redusă la simpla montare a panourilor colectoare sau fotovoltaice pe acoperiş. O clădire trebuie să pornească de la un întreg concept energetic, ce se foloseşte cel mai eficient de resursele naturale locale. Măsurile active şi pasive se completează reciproc în această abordare, pornind de la orientarea şi compartimentarea clădirii şi continuând cu integrarea unor sisteme pentru generarea apei calde si a electricităţii. Anvelopante flexibile, controlate de sisteme inteligente şi capabile să reacţioneze la diferite condiţii meteorologice, aduc contribuţii semnificative. Este de la sine înţeles că o configuraţie atât de complexă necesită concepte interdisciplinare avansate, la care experţii participanţi sunt implicaţi de la primele etape de proiectare.

Cu toate acestea, doar implementarea tehnologiei nu va fi de ajuns pentru a ne atinge ţelul. Fără participarea activă a fiecăruia dintre noi, acest ţel al eficienţei energetice se îndepărtează considerabil în timp. În acest context, filosoful Peter Sloterdijk a declarat recent într-un interviu: „Noi am lăsat la latitudinea fiecăruia, dreptul de a irosi nejustificat şi necontrolat, resursele planetei. Această atitudine este fundația pe care s-au construit drepturile omului. Din această privinţă, este necesară o muncă enormă de reeducare şi reconsiderare a obişnuinţelor noastre cotidiene. În acest proces, principalii profesori, care vor acomoda omul cu noul stil responsabil de viaţă, vor fi arhitecţii.” Este posibil ca Sloterdijk să supraestimeze puterea arhitecturii contemporane, dar un lucru este sigur: conceptele energetice îşi câştigă succesul în rândul populaţiei, doar dacă satisfac normele de confort cu care aceasta este deja obişnuită. Reeducarea, cum îi spune Sloterdijk, nu este un reflex compulsiv; aceasta este posibilă doar după ce consumatorii vor fi conştienţi de urmările propriilor acţiuni.

Contextul în care ne aflăm este o scenografie cu provocări și oportunități în care rolul principal îl joacă fiecare dintre noi. Asociația Caselor Pasive din Romania este o platformă de comunicare ce își propune să polarizeze interesul celor care stiu că în acest film nu există roluri secundare.

Cu aceste rânduri introductive deschid seria de articole pe tema arhitecturii responsabile, si implicit a caselor pasive.

Pe curând!

 Dragoș Arnăutu

arhitect

Passivhaus Institut, Darmstadt